Bulgaria, România văd beneficii și dificultăți de la aderarea la UE
La cincisprezece ani după ce România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană, mulți locuitori spun că fostele națiuni comune sunt cu siguranță mai bune pentru asta.
Dar cele două țări mai au un drum de parcurs pentru a pune capăt corupției endemice și a genera genul de creștere economică care ar împiedica cetățenii lor să plece pentru a căuta oportunități financiare în altă parte.
„Fondurile UE pentru noi sunt ca banii de gaz pentru Rusia sau banii de petrol pentru Arabia Saudita”, a spus Cristian Ghinea, care a fost ministru al României pentru fonduri europene până în următorii câteva luni. El a enumerat drumurile noi, apa curentă în zonele rurale și satele care obțin primele sisteme de gestionare a deșeurilor ca printre beneficiile concrete ale apartenenței.
Dar banii de la UE nu s-au întins suficient de departe pentru a aduce calitatea vieții în Bulgaria și România la medie în multe zone.
Niveluri alarmante ale sărăciei copiilor încă există. Înainte de pandemia de coronavirus, speranța medie de viață era de 74,91 în Bulgaria și 75,46 în România, față de medie la nivelul UE de 81,3. Pandemia a dezvăluit și mai multe fisuri profunde în sistemele de sănătate îmbătrânite și subfinanțate ale țărilor.
Astfel de condiții au convins milioane de români și bulgari să profite de piatră de temelie a politicii de „libertate de mișcare” a blocului și să părăsească sud-estul Europei pentru a trăi și a lucra în Occident.
Ghinea a recunoscut că „beneficii uriașe” ale aderării la UE au venit cu dezavantajul semnificativ al exodului de creiere care a creat „diaspore uriașe” în Italia, Spania, Marea Britanie și în alte părți din Occident.
„Vorbim de aproape 4 milioane de oameni”, a spus Ghinea. „Poate a mulți oameni tineri și talentați, care ar fi fost de mai multă folos intern.”
Peste 1 milion de români au solicitat să rămână în Marea Britanie anul trecut în cadrul unui program de rezidență post-Brexit. Numărul cetățenilor români angajați în Germania a crescut de la aproximativ 88.000 în ianuarie 2014 la aproape 463.000 în septembrie 2021, potrivit Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania.
Diana Ruseva, în vârstă de 39 de ani, care sa mutat la Londra din Bulgaria în 2007 pentru a lucra și a studia și a se numără printre cetățenii UE care au decis să rămână în Marea Britanie, a spus că afară de UE a produs. rezultate mixte pentru țara ei natală.
„Sa schimbat mult, dar în același timp nu sa schimbat”, a spus ea. „Standardul de trai sa stabilit cu siguranta cu mile. Majoritatea oamenilor de vârstă mea la același nivel de viață ca și mine în Marea Britanie.”
În același timp, infrastructura subdezvoltată, drumurile periculoase și împovărătoarea de birocrație rămân acasă și pot provoca un „stres la nivel scăzut cu care să facă față zilnic”, a spus Ruseva.
Ambele Bulgaria și România au solicitat aderarea la UE la mijlocul anilor 1990 și au urmat căi lungi până la aderarea blocului la 1 ianuarie 2007.
În ciuda lansării de-a lungul anilor de la Bruxelles a unui proces de monitorizare personalizat și a diferitelor reprize interne împotriva corupției, se vede că cele două țări au făcut progrese lente în combaterea corupției.
Atât România, cât și Bulgaria au obținut 44 din 100 la Indicele de percepție a corupției 2020 al Transparency International, 100 fiind cel mai puțin corupt. În timp ce Bulgaria a urcat cu trei puncte în clasamentul global al țărilor TI din 2012, scorul României nu sa schimbat.
Au rămas o multitudine de deficiențe, dar au existat posibilitatea de a măsura.
Din 2007, salariile în ambele țări au crescut constant. Salariul minim brut în România a crescut de la 390 de lei (79 de euro) în 2007 la 2300 de lei (465 de euro) în 2021, potrivit companiei de date de piață Statista. Salariile în Bulgaria au urmat o traiectorie similară.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat într-o declarație pentru a marca cea de-a 15-a aniversare a aderării țării sale la UE că „drumul european rămâne în mod legitim singura opțiune pentru prosperitatea, stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a României”.
Sentimentul său este larg împărtășit între cetățenii români și bulgari. Un sondaj de opinie din 2021 realizat de programul Eurobarometru al UE a demonstrat că au încredere în Uniunea Europeană de două ori mai mult decât în propriile guverne.
Protestele în masă antiguvernamentale au zguduit guvernele de la București și Sofia în ultimii ani, alimentate de preocupări cu privire la revenirea democratică, care uneori a atras critici și de la Bruxelles.
Experții spun că neîncrederea profundă a autorităților guvernamentale – care nu este un fenomen neobișnuit în țările post-comuniste – poate explica de România și Bulgaria sunt cele două națiuni din UE cel mai puțin vaccinate, cu doar 48% și, respectiv, 33% din populația lor adultă completă inoculată împotriva Covid19.
Instabilitatea politică din ambele țări, care în ultimele luni au raportat unele dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume cauzate de Covid-19, este posibil să nu fi ajutat. Cu toate acestea, oamenii care au grijă să rămână în Bulgaria și România de când au devenit membri UE nu țin Bruxelles-ul responsabil pentru țările sunt încă în situația de a încerca să recupereze din urmă.
Pentru Rudolf Joachim Poledna, care locuiește în satul Saschiz, la aproape 300 de kilometri nord de capitală României, București, un grant UE de dezvoltare rurală de 100.000 de euro ia permis să construiască o pensiune cu patru dormitoare, ceea ce înseamnă că și tânăra lui familie „nu trebuie să părăsească regiunea.”
„Nu există nicio posibilitate de finanțare mai bună decât fondurile UE pentru tineri ca noi”, a spus Poledna. „Îmi amintesc încă de România înainte de a intra în UE – era sărăcie după standardele actuale.” [AP]
