Peștera Theopetra cea mai veche structură creată de om de pe Pământ
Peștera Theopetra este o peșteră de calcar situată în satul Theopetra, municipiul Meteora, Tesalia, Grecia. Peștera se formează pe latura de nord-est a unei stânci calcaroase, situată la aproximativ trei kilometri sud de Kalambaka.
Se crede că Peștera Theopetra este locul celei mai vechi structuri create de om de pe Pământ, deoarece descoperirile indică faptul că peștera a fost locuită încă de acum 130.000 de ani. Potrivit arheologilor, dovezi ale locuirii umane în peșteră pot fi găsite continuu din paleoliticul mediu până la sfârșitul perioadei neolitice.
Dr. Ekaterini Kiparis-Apostolika, șeful Departamentului de Paleoantropologie și Speeografie din cadrul Ministerului Grec al Culturii și Sportului, specializat în arheologie preistorică și speologie, a fost șeful echipei care a început săpăturile Peșterii Theopetra în 1987 și a continuat până în 2007.
Peștera Theopetra poate fi cea mai veche structură creată de om. Este situat la poalele unei stânci calcaroase înalte de 100 de metri care se ridică deasupra satului Theopetra. Râul Lethaios, un afluent al râului Pineios, curge în apropiere.
Geologii spun că roca de calcar s-a format între 137 și 65 de milioane de ani în urmă în timpul perioadei geologice din Cretacicul superior. Dovezile arheologice indică faptul că oamenii au ocupat peștera în perioada paleoliticului mediu, cu aproximativ 130.000 de ani în urmă.
Peștera Theopetra este descrisă ca fiind de formă aproximativ dreptunghiulară, cu nișe mici în jurul periferiei sale. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Peștera are o intrare mare, care permite pătrunderea unui flux puternic de lumină.
Aici, arheologii au descoperit un zid de piatră care odinioară închidea parțial intrarea în peșteră. Folosind o metodă de datare relativ nouă, cunoscută sub numele de „luminiscență stimulată optic”, oamenii de știință au reușit să data acest zid cu o vechime de aproximativ 23.000 de ani. Cercetătorii din epoca zidului cred că acesta a fost construit de locuitorii peșterilor pentru a se proteja de frig. S-a susținut că este cea mai veche structură artificială cunoscută din Grecia și, posibil, chiar din lume.
Din cauza schimbărilor climatice, populația peșterii pare să fi fluctuat de-a lungul anilor. Descoperirile ulterioare ale cercetătorilor au fost urme de hominide imprimate pe podeaua moale de lut a peșterii.
Se crede că au fost lăsați de mai mulți copii de Neanderthal cu vârste cuprinse între doi și patru ani, care au trăit în peșteră în perioada paleoliticului mediu.
Cercetările generale efectuate în Peștera Theopetra au permis arheologilor să examineze mai bine perioada de tranziție de la paleolitic la cel neolitic pe continent.
Una dintre cele mai importante descoperiri din Peștera Theopetra au fost rămășițele unei femei de 18 ani care a trăit în Grecia acum 7.000 de ani.
După mulți ani de muncă intensă, oamenii de știință au reușit să restabilească trăsăturile faciale ale adolescentului și l-au numit „Avgi” (zori).
Potrivit lui Manolis Papagrigorak, profesor la Universitatea din Atena, Augi este o femeie care a trăit în peștera din Theopetra în perioada mezolitică (7000 î.Hr.).
Profesorul ortodont Papagrigorakis a folosit dinții lui Augie ca bază pentru o reconstrucție completă a feței. Recuperarea hainelor și mai ales a părului a fost foarte dificilă din cauza lipsei de dovezi substanțiale. Aug, descoperit de arheologul Ekaterini Kyparis-Apostolika, este expus la Muzeul Acropolei din Atena.
